funcţionarul empatic

Duminică, 6 decembrie, zi de votare.

Într-o secţie de votare, situată puţin mai departe de capătul lumii, activiştii se înghesuie, cu mic cu mare, să voteze. Unde mai pui că mai e şi duminică şi fiind, cu frica lui Dumnezeu, oamenii vin de la biserică direct la vot. E moş Nicolae, aşa că mirosul de nuieluşe din sala de clasă unde a fost improvizată secţia de votare iţi aduce în minte doar senzaţia de relaxare din fotoliul de acasa, în miros de cozonac. Activiştii te lasă rece. Ai mânca doar cozonac şi doar în fotoliu. Aici începe povestioara mea amuzanta.

Cam după masa de prânz, tocmai atunci când e timpul pentru desert, un bătrânel simpatic vine să voteze (intuitiv, aş putea spune cu cine). Nu vorbeşte cu noi şi se concentrează foarte bine până intră în cabina de vot. Acolo, după câteva secunde de linişte, se aude puternic lovitura unui ciocan pe buletinul de vot. Într-o secundă, bătrânelul iese împăturind buletinul. Inuiţia era una bună. După ce îl pune, cu maximă concentrare, în urnă, vine să-şi ia buletinul înapoi. De la mine.

“Vai, dar voi staţi toată ziua aici?”, îmi zice parcă simţind ce-mi doresc mai mult şi mai mult în momentul acela.
Îi spun resemnat că vom sta până diseară.
“Şi nu mâncaţi nimic toată ziua?”
Amintindu-mi de mirousul de cozonac de mai devreme şi, gândindu-mă că bătrâneii mai fac pomeni de obicei, încerc să îl sensibilizez:
“Am vrea să mâncăm măcar o felie de cozonac, aşa de Moş Nicolae”.
Bucuros că a prins cererea mea subtilă, se dezice cu stil:
“Nu mâncaţi cozonac, pentru că o să vă cadă toţi dinţii”.

Am prins şi eu refuzul şi i-am dat buletinul, la fel de resemnat ca înainte.
O colegă de secţie, care ne-a urmărit, intervine:
“Dumneavoastră de aia aţi rămas ştirb?”

Câteodată, pur şi simplu e mai bine să nu empatizezi.

cel mai prost portet robot din lume

Poliţia boliviană a reuşit să găsească un bărbat căutat pentru crimă pe baza a ceea ce a fost descris ca cel mai prost portret robot din lume, relatează Daily Telegraph.

Poliţia ancheta crima după ce corpul unui şofer de taxi fusese găsit în luna martie a acestui an, cu 11 urme de cuţit.

Autorităţile au precizat că a fost o reglare de conturi între traficanţii de droguri şi au cerut ajutorul martorilor oculari. O femeie a desenat aşa cum a putut un portret al suspectului, dar desenul ei i-a făcut pe mulţi să râdă, întrucât personajul semăna mai mult cu sperietoarea de ciori din Vrăjitorul din Oz decât cu un om real.

Desenul – ce pare a fi realizat de un copil de grădiniţă – constă într-o pereche de ochi, buze strâmbe, nas în formă de mătură, sprâncene drepte şi un acoperiş de casă în loc de păr.

Un clip video în care un prezentator de ştiri prezintă desenul la un post local de televiziune a devenit un adevărat hit pe Youtube.

Sursa: Agerpres

http://www.youtube.com/watch?v=BYMPNvjjpDM

salvaţi şi copii rromi

Educaţia copiilor rromi a devenit deja o problemă recurentă în societatea românească. Fie că este cauzată de marginalizarea reprezentanţilor etniei, fie că rromii înşişi refuză integrarea în colectivitate, România pare să nu facă faţă unui fenomen ce ia amploare: participarea redusă a copiilor rromi la educaţie.   

              Şcolarizarea copiilor de etnie rromă presupune o abordare specială, întrucât sistemul educaţional clasic pare să nu fie funcţional pentru ei. În contextul problemelor actuale din învăţământ, cărora guvernanţii abia le mai fac faţă, adoptarea unei strategii diferenţiate apare ca o solicitare deplasată. Cu toate acestea, o atenţie specială din partea autorităţilor este absolut necesară, deoarece extinderea gradului de analfabetism în rândul rromilor devine o dificultate din ce în ce mai stringentă.

 30% dintre copii nu ajung în clasa a VIII-a

             Un raport al asociaţiei „Salvaţi Copiii“ arată că, în România, aproximativ 50% dintre rromi sunt analfabeţi sau semianalfabeţi. De asemenea, organizaţia atrage atenţia asupra faptului că 20% din copiii rromi nu sunt înscrişi la şcoală iar, dintre cei care figurează pe listele unei instituţii de învăţământ, 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazial.

             Printre motivele abandonului şcolar şi marginalizării copiilor rromi, „Salvaţi Copiii“ a identificat sărăcia familiilor, prejudecăţile din atitudinea populaţiei şi inerţia părinţilor de a nu accepta perspectivele pe care le oferă educaţia instituţionalizată. De asemenea, UNICEF motivează rezultatele slabe ale rromilor în domeniul educaţiei acuzând starea de sănătate precară, întârzieri ale dezvoltării psihointelectuale, diferenţele sexuale şi chiar imaginea proastă pe care aceştia o au despre sine.

Rromii nu vor să-şi piardă identitatea

             În contextul problemelor financiare cu care se confruntă părinţii şi al gradului scăzut de educaţie chiar la nivelul lor, accesul la educaţie al copiilor rromi trebuie să învingă mai multe limitări. Costurile de şcolarizare ridicate, problemă cu care se confruntă o bună parte din populaţia României, reprezintă un impediment categoric pentru părinţi, majoritatea fiind dependenţi de ajutorul social.

             Situarea rromilor pe o poziţie socială periferică şi marginalizarea lor determină izolarea acestora faţă de un factor atât de necesar, educaţia. În plus, majoritatea rromilor privesc cu teamă propunerile de integrare, venite mai mult din partea organizaţiilor nonguvernamentale decât din partea autorităţilor statului. Deşi puţine la număr, programele de incluziune în societate nu sunt privite cu interes, persoanele rrome fiind reticente la dimensiunea coercitivă de asimilare.

Unde este Europa ?

             O intervenţie susţinută pentru şcolarizarea etniei rrome reprezintă deci o treaptă necesară pentru integrarea lor în societate. Din cauza prejudecăţilor, marginalizării şi chiar a refuzului integrării, comparativ cu Europa, România se confruntă însă cu o grave carenţe în sistemul de educaţie a rromilor. Necesitatea unor programe educative coerente nu este justificată doar de numărul mare de analfabeţi la nivelul societăţii româneşti, deoarece ridicarea nivelului poate contribui chiar la îmbunătăţirea imaginii României în Europa.

             În urma ultimei întâlniri a autorităţilor europene, pentru a discuta probleme ale rromilor, a fost elaborată „Platforma pentru Incluziunea etniei rrome“, în cadrul căreia un capitol important îl constituie accesul la educaţie al copiilor rromi. Astfel, Vladimír Špidla (Comisarul European pe Probleme Sociale şi Egalitatea Şanselor) şi Jan Figel (Comisarul European pentru Educaţie, Pregătire, Cultură şi Tineret) susţin că accesul redus al rromilor la educaţia primară, piaţa muncii şi locuinţe reprezintă una dintre cele mai grave probleme ale comunităţii. În acest sens, deşi elaborarea unor politici coerente şi strategii fiabile sunt responsabilitatea fiecărei naţiuni în parte, reprezentanţii Comisiei Europene asigură că supravheghează atent fiecare domeniu despre care au competenţă.

Deficienţe şi dezinteres

             În România însă, situaţia este cu totul diferită, deşi problemele minoritatăţii rrome cer o rezolvare urgentă. Cu toate acestea, planul general de măsuri din Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei rromilor a fost finalizat în 2008. Calitatea măsurilor luate de responsabilii numiţi de Guvern, Agenţia Naţionala penru Rromi, este evidentă, având în vedere că situaţia comunităţii nu a cunoscut nicio îmbunătăţire. Deşi problemele rromilor sunt tratate intens de ONG-uri, existând mai multe asociaţii specializate pe acest domeniu, interesul manifestat nu stimulează în niciun fel continuarea coerentă a unui program guvernamental.