Home > de la ziar. > comunismul, anemic în manualele de liceu

comunismul, anemic în manualele de liceu

Pe fondul unei culturi a suspiciunii întreţinută sistematic după Revoluţia din decembrie 1989, istoria recentă este scrisă, pentru elevii de liceu, în manuale cu prea multe carenţe. Programa de istorie a României din liceu tratează sumar un trecut cu care românii încă nu sunt reconciliaţi.

Ideologia luptei de clasă, proiectele de „inginerie” socială sau, pur şi simplu, încercările detaşate de a măsura în date şi cifre efectele regimului comunist din România sunt aglomerate, în manualele de clasa a XII-a, într-un capitol anemic, pe care elevii îl studiază mai mult cu gândul la vacanţa de vară şi examenul de bacalaureat. Amnezia şi întârzierile unei confruntări reale cu trecutul recent, pentru care societatea civilă şi politicienii din România au conferit un rol secundar, conturează încă un cusur important al sistemului educaţional. Pentru absolvenţii de liceu, istoria se opreşte la finalul celui de-al doilea Război Mondial şi se reia cu figura zâmbitoare de pe afişul electoral al lui Ion Iliescu.

În cele mai multe cazuri, părinţii nu sunt pregătiţi să vorbească despre experienţa traumatică a trecutului comunist ori subliniază nostalgic „realizările” socialismului, precum siguranţa locurilor de muncă. Pe de altă parte, discursurile despre valorile occidentale, centrate în jurul ideii de libertate, reduc din importanţa analizei unei perioade pentru care în Europa s-a pus punct. Cu toate acestea, repercusiunile din prezentul „democrat” demonstrează că cei mai mulţi români încă sunt ancoraţi în anii de dinainte de 1989.

În condiţiile în care apelul la moştenirea comunistă a ajuns să fie invocat obsesiv în campaniile electorale, singura sursă din care elevii pot învăţa istoria recentă se rezumă la acuzaţiile de colaboraţionism şi teoriile conspirative intens promovate în mass-media.

Deşi este descris apăsat în caietele de memorii, iar almanahele de aforisme îi conferă, de cele mai multe ori, doar însuşirea de utopie, comunismul este încă un tabu în interiorul copertelor manualeleor de istorie. Astfel, proaspeţii absolvenţi ajung să nu ştie sigur dacă, spre exemplu, personaje precum Lucreţiu Pătrăşcanu au fost comunişti sau disidenţi, ori dacă Republica Socialistă România a mai avut vreun „preşedinte” în afară de celebrii Gheorghe-Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu.

Tinerii care îşi continuă studiile la facultăţi ce integrează în programa lor istoria recentă a românilor sunt minoritari, astfel că o bună parte dintre absolvenţii universităţilor cu profil real riscă să rămână cu acest gol în istorie de aproape o jumătate de secol. Cu toate acestea, conflictele prezentului, „scenetele” politice interne şi chiar scena politicii internaţionale îşi leagă strâns sforile de Cortina de Fier, chiar dacă „setea” de libertate a românilor pare, pentru liceeni, împrumutată mai mult din Occident decât născută din trauma absenţei ei. Fără un termen de comparaţie bine fundamentat şi fără un exerciţiu al trecutului, tinerii devin artizani ai unor dezbateri neclare în cafenele şi amfiteatre, în urma cărora îşi creează propriile convingeri politice.

Manualul de „comunism”

Raluca Grosescu, cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Istoria Exilului Românesc, a coordonat primul manual pentru liceu care asigură un curs opţional despre regimul totalitar. Astfel, începând din anul şcolar 2008/2009, elevii clasa a XI-a şi a XII-a pot studia, în paginile manualului despre „O istorie a regimului comunist în România”, teme precum economia, viaţa cotidiană, monopolul ideologic, disidenţa din timpul regimului sau distrugerea societăţii civile. Pentru iniţiativa sa, Raluca Grosescu a câştigat locul I la competiţia Gala Premiilor în Educaţie, organizată de Fundaţia „Dinu Patriciu”. Cu toate acestea, multe dintre liceele din România încă evită să includă în curricula lor o materie de studiu în plus. Chiar dacă motivează că i-ar aglomera pe elevii cu prea multe informaţii, că este dificil de predat o perioadă din istorie a cărei reminiscenţe încă sunt vizibile sau, pur şi simplu, că elevii nu par interesaţi, profesorii recunosc necesitatea studierii istoriei recente.

„Elevii îşi vor trecutul în manuale”

Istoricul francez Stéphane Courtois, cunoscut în Europa datorită volumului „Cartea Neagră a Comunismului”, care descrie amănunţit genocidele comunismului, vine în România în fiecare an, începând din 1999, pentru a le vorbi elevilor de liceu despre ideologia comunistă şi efectele ei în Europa de Est. De 11 ani, cercetătorul este unul dintre invitaţii speciali ai Şcoalii de Vară de la Sighet, organizată de Ana Blandiana şi Romulus Rusan, cunoscând astfel la fel de multe generaţii de elevi precum un profesor de istorie din România.

„Fiecare ţară fostă comunistă se raportează diferit la trecutul ei, fiecare are specificităţile ei. Din câte am văzut eu însă, în România există, în rândul elevilor, o dorinţă de a afla ceea ce s-a întâmplat înainte de ’89 care se manifestă din ce în ce mai pregnant. Poate acest fenoment se datorează faptului că, din cauza <<rotaţiei de cadre>> de după Revoluţie, a existat o perioadă lungă în care trecutul ţării a fost lăsat în urmă, iar ochii au fost îndreptaţi către viitor”, consideră Courtois.

Istoricul este, în fiecare an, impresionat şi de progresul pe care l-a văzut în viziunea liceenilor. „Dacă la început întrebările erau foarte naive, foarte simple, astăzi elevii sunt interesaţi să afle din ce în ce mai multe lucruri despre o perioadă încă proaspătă din trecutul părinţilor lor. Lucrurile se schimbă şi, dacă nu opreşte nimeni această dinamică, vor evolua cu siguranţă, pentru că nu suntem în China. E adevărat, există foarte multe blocaje, dar eu am încredere în această generaţie”, susţine Stéphane Courtois.

Mihai Stamatescu, coautor al manualului „O istorie a regimului comunist în România”, care este suportul unor cursuri opţionale de liceu, reclamă necesitatea studierii în detaliu a istoriei recente, mai ales în perioada în care elevii îşi formează o minimă cultură politică. „În România, perioada comunistă este de interes, şi simţim cu toţii asta. Este o perioadă care ne influenţează încă şi care ne explică multe dintre problemele pe care le avem astăzi, e o sursă de informaţie pentru viaţa noastră de toate zilele”, este de părere Mihai Stamatescu.

Deşi este conştient că este foarte dificil ca în programa de liceu să fie inclus un curs obligatoriu despre comunism, profesorul spune că orele rezervate în manualele de istorie pentru prezentarea celei de-a doua jumătăţi a secolului XX sunt prea puţine pentru ca elevii să înţeleagă, cu adevărat, trecutul lor recent.

„Cu siguranţă, Evul Mediu este o perioadă care ne interesează şi care ne oferă o imagine despre tradiţii, obiceiuri, despre o anumită cultură. Cu toate acestea, pentru istoria României, secolele XIX şi XX sunt cele mai interesante. Acestea trebuie să aibă ponderea cea mai mare în programa şcolară, pentru că sunt perioadele în care a fost făcută România de astăzi şi care le dau elevilor cele mai multe răspunsuri despre prezent”, consideră Mihai Stamatescu.

Advertisements
Categories: de la ziar.
  1. February 10, 2011 at 9:07 pm

    serios, ma gandesc serios daca tu ai citit cu atentie sau ai invatat din manualul tau de istorie… poate si notiunea de manuale alternative iti este cunoscuta, sau nu… uite ce, pana sa mai scrii alte bazaconii, ia manualul de clasa a 12 de la humanitas si vezi cate capitole sunt dedicate perioadei comuniste si fa si o pondere cu celelalte perioade…
    si poate nu ai auzit de cursul optional pentru clasa a 11a de istoria comunismului… asa ca inainte sa vorbesti – ca tot suntem la capitolul istorie – mai verifica informatiile… ca doar te vrei si un pui de jurnalist…

  1. No trackbacks yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: